E momentul sa recunosc: ma aflu in plina pubertate profesionala. Precum adolescentii hormonali, ma trezesc din ce in ce mai des infuriindu-ma pe viata (sistem, lume, ordine mondiala etc.). E-adevarat, castig suficient de bine cat sa apuc sa-mi pun astfel de probleme si-mi amintesc fara ipocrizie de vremurile in care castigam trei lei, neavand defel dileme existentiale, macinandu-ma pe atuci plata chiriei si punctualitatea transmiterii indexului la lumina. Alte vremuri, alta eu. Acum insa, ma uit in urma la cea care eram acum cativa ani: frematand de speranta si ambitie, m-am bucurat nespus cand am inceput sa fac publicitate. Mi se parea cel mai cool loc din univers iar fiecare flyer si fiecare catalog scris ma aducea mai aproape de marele Vis: sa fac spoturi! Nu conta ce vindeam: mancare, sosete, frigidere, cosmetice, pe mama, pe tata...Eu eram creierul din spate! Eu gandeam "rute". Eu vizualizam "target-uri"...eu eu eu..
Eu pe dracu! De fapt, "Eu" faceam fix nimic. Pierzand pentru asta nopti in sir pentru pitch-uri masluite din start, lucrand zeci de variante de texte ca, in final, sa se aprobe ceva ce scrisesem in primele 10 minute si varsand lacrimi peste lacrimi pentru nedreptatile vazute in jurul meu sau care mi se intamplau taman mie. Si pentru ce?
De ceva vreme incoace, am inceput sa... deschid ochii. Un lucru care de obicei se petrece in meseria asta la vreo 10 ani de la primul leaflet scris/produs, mie mi s-a intamplat ceva mai repede. Am deschis ochii si m-am uitat la mine. Ce fac eu aici? Cu ce ma ocup? Pai sa vedem....
Vand produse cancerigene copiilor, pe care de fapt le comunic diabolic mamelor (primary targets - wink wink), sugerandu-le sa cumpere, odata cu produsul TZ, bucuria copiilor lor. Leg totul cu o funda mare, punandu-i eticheta "BUN", nestiind ca, dedesubt, produsul meu cel "BUN" colcaie de chimicale care pot subtia sangele, eventual rod organele si e posibil sa arda, in timp, intestinele oamenilor. Dar ce bine cand stii ca nu vinzi o mizerie, ci o "experienta"...
"Bucura-te de noul...." si "profita de fiecare..." sau "castiga o vacanta de neuitat cu.... ". Nu e nevoie decat sa inlocuiesti cuvintele si ai o campanie aducatoare chiar de faima, glorie si bani. O campanie in care, mai mult ca sigur, ai vandut mancare proasta, combinatii financiare dubioase, lucruri supraevaluate sau... pur si simplu iluzii. Veti spune... bine bine, pai daca te proecupa moralitatea fenomenului...de ce-ai mai intrat in meseria asta? N-am un raspuns. Simt doar ca fac mai mult rau decat bine pe lume.